Aproape că nu ne mai gândim la asta în zilele noastre. Comandăm cărți de vizită sau cumpărăm o carte broșată, și nu se gândesc niciodată la modul în care presa scrisă a schimbat lumea.
De la blocurile de lemn până la inventarea presei tipografice, s-au făcut pași mari. Acestea au modelat modul în care învățăm, gândim și comunicăm și este uimitor să ne gândim la cât de multe fațete ale vieții noastre au fost afectate de tipar.
Pionieri ai tiparului
Înainte ca Johann Gutenberg să inventeze presa tipografică cu caractere mobile, chinezii tipăreau cu ajutorul unor blocuri de lemn sculptate. Tehnica a fost preluată apoi de coreeni și, în cele din urmă, s-a răspândit în Europa. În secolul al XV-lea, Gutenberg și-a îndreptat atenția spre crearea unei prese mecanice mai mari, iar revoluția tiparului a început. În loc să se limiteze la producerea manuală a materialelor tipărite, care necesita o cantitate semnificativă de timp, îndemânare și alfabetizare, puteau fi produse până la 500 de cărți pe săptămână.
Accesul la informații
Pe măsură ce a devenit mai ușor de produs cărți și broșuri, informațiile au început să se răspândească. Anterior, doar liderii religioși și regalitatea aveau acces la cărți, iar puțini oameni erau alfabetizați. Dar, pe măsură ce materialele de lectură au devenit mai răspândite, oamenii au început să învețe să citească. Și, pe măsură ce citeau, au început să pună la îndoială literatura care le era pusă la dispoziție. Au vrut să învețe și să descopere singuri, în loc să creadă doar ceea ce li se spunea că conțin cărțile.
O Renaștere
Odată cu o astfel de creștere atât de mare a accesului la informații, oamenii au acordat mai multă importanță educației. Comunicarea a fost îmbunătățită, iar cititul a devenit o îndeletnicire populară. Acest lucru a declanșat o revoluție științifică și culturală. Tiparul a schimbat lumea în acest caz, deoarece a înflorit o mișcare renascentistă. Cărțile produse în masă au stimulat creșterea colegiilor și succesul scriitorilor.
De acolo, o lume a cunoștințelor s-a extins. Vă puteți imagina viața fără cărți? Fără ziare? Reviste? Posibilitatea de a deține un exemplar al propriului text religios, indiferent de credința pe care o urmați? Chiar și simplele buletine de știri tipărite sau broșuri? Am fi în continuare în întuneric.
Diferențe religioase
O mare parte din această Renaștere a fost reprezentată de Reforma protestantă. Presa tipografică a început să facă copii ale Bibliei și a continuat să alimenteze răspândirea informațiilor. În scurt timp, au fost produse materiale care promovau învățături creștine alternative sau care puneau la îndoială biserica. Unul dintre multele moduri în care tiparul a schimbat lumea a fost rolul său în această revoluție religioasă și în multe altele de după aceasta.
Progrese tehnologice
Pe lângă faptul că a contribuit la declanșarea acestei Renașteri, tiparul a schimbat lumea, acționând ca punct de plecare pentru alte progrese tehnologice. Ideea de a bate la mașină de scris s-a născut probabil din ea și, ca urmare, au apărut mașinile de scris, computerele și chiar iPad-urile, blogurile, internetul și poșta electronică.
Lumea de azi
În 2015, considerăm că abilitatea de a imprima este de la sine înțeleasă. Mulți oameni au renunțat la materialele tipărite, cum ar fi ziarele sau scrisorile, optând în schimb pentru versiunile electronice. În același timp, unii dintre noi recunosc faptul că tiparul este încă un mediu incredibil de important, la care nu se poate renunța în totalitate de dragul unui smartphone. Deși astăzi ar putea fi atât de ușor să accesăm presa tipărită încât am ajuns să credem că nu mai avem nevoie de ea, gândiți-vă un moment la locul în care am fi fost dacă presa lui Gutenberg nu ar fi fost realizată.